Sfârșitul eternității

Una dintre primele reguli pe care le învățase ca observator era că o persoană ce ocupă două puncte în același timp din aceeași realitate riscă să se întâlnească cu ea însăși.

În afara spațiului și timpului există Eternitatea, al cărei scop este să vegheze la bunăstarea umanității. Sarcina lui Andrew Harlan este de a călători în timp și de a introduce în locul și la momentul potrivit câte o schimbare de realitate pentru binele comun al omenirii. Totuși, sfârșitul Eternității pare să fie aproape, deoarece Harlan nu mai este convins că rolul Eternilor este spre binele general al oamenilor. Iar din clipa în care întâlnește și se îndrăgostește de o femeie ce nu se numără printre Eterni, el va căuta să manipuleze timpul pentru propriile interese, astfel încât iubirea să supraviețuiască.

Omenirea poate reuși să se înalțe pe cele mai mari culmi doar supunându-se la încercări majore. Forța care o împinge spre cuceriri mai noi, mai înalte, vine din pericol și din insecuritate lipsită de odihnă.

„Nu se va ști niciodată câți oameni de știință de astăzi își datorează inspirația unei cărți scrise de Isaac Asimov.“ Carl Sagan

„Asimov dovedește una dintre cele mai dinamice imaginații în science-fiction.“ Daily Telegraph

„Asimov creează o lume cu o realitate surprinzătoare, dar credibilă, în care ne sunt prezentate ramificațiile sociale ale călătoriilor în timp.“ pajiba.com

„Posibilitatea călătoriei în timp fascinează întotdeauna, iar această carte țese o poveste așa cum nu am mai întâlnit.“ noreadstoogreat.wordpress.com

„Asimov pare să fi gândit bine toate detaliile. Chiar m-am entuziasmat: ar putea fi aceasta povestea unei călătorii în timp care să funcționeze?“ schicksalgemeinschaft.wordpress.com

„Sfârșitul eternității are farmecul retro al SF-ului din anii 1950, dar cu mai multă profunzime decât majoritatea romanelor de gen din acea epocă.“ fantasyliterature.com

„Un thriller futurist și un roman de suspans.“ wbur.org