Cât de mult o iubim pe Glenda

Unul dintre cei mai importanţi autori sud-americani, scriitorul argentinian Julio Cortázar s-a născut pe 26 august 1914 la Bruxelles. În 1919, familia revine în Argentina, instalându-se în Banfield, foarte aproape de Buenos Aires. În 1937 a absolvit cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii din Buenos Aires. Debutează în 1938 cu volumul de poezie Prezenţe. Colaborează la revistele Sur (condusă de Victoria Ocampo) şi Realidad. În 1944 se mută la Mendoza, unde ţine cursuri de literatură franceză la Universitatea din Cuyo. Fiind antiperonist, părăseşte Universitatea, preferând să lucreze ca traducător. În 1951 pleacă la Paris cu o bursă U.N.E.S.C.O., unde va rămâne până la sfârşitul vieţii. În 1951 îi apare volumul de povestiri Bestiario, urmat de Sfârşitul jocului (1956), Armele secrete (1959), Poveşti cu cronopi şi glorii (1962), Toate focurile, focul (1966), Urmăritorul şi alte povestiri (1967), Insula la amiază şi alte povestiri (1971), Octaedrul (1974), Cineva în trecere pe aici (1977), Un oarecare Lucas (1979), Cât de mult o iubim pe Glenda (1980), Ceasuri nepotrivite (1982), Autonauţii de pe cosmopistă (1983) etc, care vor impune publicului de pe toate continentele un autor aproape neîntrecut în genul prozei scurte. Pe lângă capodopera Şotron (1964), a scris romanele Examenul (1950), Premiile (1960), Fantomas contra vampirilor multinaţionali (1965), 62: model de asamblat (1968), Cartea lui Manuel (1974). A publicat, de asemenea, volume de poezii, teatru şi eseuri. A tradus în spaniolă marii autori ca E.A. Poe, G.K. Chesterton, Andre Gide, Jean Giono etc. Îndrăgostit de oraşul de pe malurile Senei, îi va dedica acestuia volumele Paris, ritmurile unui oraş şi Paris, esenţa unei imagini (ambele publicate în 1981). În 1967, Michelangelo Antonioni regizează filmul Blow-up, inspirat din nuvela lui, Funigei. Julio Cortázar încetează din viaţă la 12 februarie 1984 în urma unui atac de cord.