Mafalda. Feminin singular

Joaquín Lavado s-a născut pe 17 iulie 1932 în Mendoza, Argentina, în sânul unei familii de imigranți andaluzi. Viitorul autor de benzi desenate și-a descoperit vocația de ilustrator la numai trei ani. Tot pe la această vârstă capătă porecla Quino. În 1954, publică prima pagină de glume în revista săptămânală Esto Es, publicată și vândută în Buenos Aires. În 1964, personajul Mafalda începe să apară cu regularitate în revista săptămânală Primera Plana. Succesul poveștilor sale haioase îi oferă ocazia de a publica benzi desenate și în ziarul național El Mundo, moment care va marca boomul editorial care o va purta pe Mafalda prin mai multe țări vorbitoare de spaniolă. După desființarea ziarului El Mundo și un an de absență, Mafalda vede din nou lumina tiparului în 1968, mulțumită publicației săptămânale Siete Días, iar în 1970 ajunge și în librăriile din Spania cu ajutorul lui Esther Tusquets și al editurii Lumen. În 1973, Mafalda și prietenii ei își iau rămas-bun pentru totdeauna de la cititori. Editura Lumen a publicat cele unsprezece volume în care au fost compilate benzile desenate cu Mafalda, numerotate de la zero la zece, alături de un volum de sine stătător, denumit Mafalda.Todas la tiras (2011) – cu scopul de a reuni toate benzile desenate inedite și pentru a le integra cu restul cărții Todo Mafalda, publicată cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani de la crearea personajului. În 2018 a văzut lumina tiparului și compilația cu temă feministă, denumită Mafalda. Femenino singular [Mafalda. Feminin, singular], apoi în 2019, compilația intitulată Mafalda. En esta casa no hay jefes, iar în 2020, El amor según Mafalda. Tot la editura Lumen au mai apărut alte cărți de benzi desenate comice ale lui Quino, după cum urmează: Mundo Quino în 2008, Quinoterapia în 2008, Simplemente Quino în 2016 și volumul compilativ Esto no es todo tot în 2008.

Opera lui Quino a avut un mare răsunet pretutindeni în lume, iar statui ale Mafaldei se găsesc în multe locuri din Buenos Aires, Oviedo și Mendoza. Cărțile sale au fost traduse în peste douăzeci de limbi și dialecte (printre cele mai recente se numără armeana, bulgara, ebraica, poloneza și guarani), iar Quino a primit premii prestigioase, precum Principele de Asturias pentru Comunicare și Științele Umaniste sau premiul B’nai B’rith pentru Drepturile Omului. Quino s-a stins din viață la Mendoza, pe 30 septembrie 2020.