Volumul 3 din seria de succes Metro
Moscova era ca o femeie care murise deja, însă copiii
din pântecul ei mumificat erau încă în viață.
La douăzeci de ani după ce al Treilea Război Mondial a șters omenirea de pe fața pământului, lumea e un cimitir uriaș din care se hrănește rugina. Încercând să se ferească de radiațiile bombelor atomice, supraviețuitorii ai rasei umane se târăsc prin tunelurile metroului din Moscova. Artiom însă refuză să creadă că lumea e cu adevărat pustie. Și dacă, totuși, nu sunt singuri?
Cum altcumva poate fi guvernat omul nostru?
Trebuie să i se distragă atenția tot timpul.
Dirijat, ca să zic așa. Are nevoie să i se impună o idee oarecare.
Are nevoie de dușmani inventați pentru el, în permanență!
„Metroul moscovit a fost dintotdeauna un loc legendar, care l‑a inspirat pe Dmitri Gluhovski să creeze o epopee fantastică!“ Serghei Lukianenko
„Un spațiu închis al autoclaustrării, care trăiește cu frica unui război total și închide ermetic toate ușile, izolându‑se de Occident.“ Serghei Medvedev, jurnalist Forbes
„Gluhovski are multe de spus despre natura umană și cu toate că trilogia lui este mai degrabă sumbră și nihilistă, există un sâmbure de umanitate ce strălucește până la sfârșit, chiar dacă stins.“ www.emagill.com
„Gluhovski face din metroul rusesc o lume extrem de spectaculoasă!“ Moscow Times
„Dmitri Gluhovski transformă metroul moscovit în ultimul refugiu al umanității. Trilogia lui a atins la coarda sensibilă tânăra generație și din afara spațiului rus.“ Deutsche Presse‑Agentur
„Un final excelent. Mi‑ar plăcea să citesc și Metro 2036 (dacă Dmitri va decide vreodată s‑o scrie).“ alexandrabemm.com
„Ultima carte din trilogie nu dezamăgește. Artiom continuă să caute, deși mulți îi stau împotrivă, un drum către suprafață și un loc în care să trăiască din nou la lumină.“ the‑pink‑moose.com
„Un tărâm fantasmagoric minunat și original. Un roman excelent!“ Spiegel
Citește un fragment pe blogul Paladin.
„Doar lucrătorii de la metrou au fost pentru toți ceilalți un fel de ghizi băștinași ai unor expediții științifice în junglă. Erau crezuți cu sfințenie și toți se bazau integral pe ei, iar de cunoștințele și de abilităţile lor depindea supraviețuirea celorlalți. Mulţi dintre ei au devenit conducători ai staţiilor după căderea sistemului unic de administrație, iar metroul, din obiectiv complex al apărării civile – uriaș adăpost antiatomic destinat salvării unei părți a populației în caz de atac nuclear –, se transformase într‑o aglomerare de stații care nu se supuneau unei singure puteri, cufundându-se în haos și anarhie. Stațiile au devenit independente și de sine stătătoare, niște state pitice originale, cu ideologiile și regimurile lor, cu liderii și armatele lor.”
Descoperă pe blog și alte povești despre solidaritate.
Ți-a plăcut produsul?
Votează și spune tuturor părerea ta aici INTRĂ ÎN CONTpentru a vota