Nefericire împăcată

În noiembrie 1971, la vârsta de cincizeci și unu de ani, mama lui Peter Handke se sinucide luând o supradoză de somnifere. Incidentul este punctul de plecare al portretului-elegie pe care scriitorul îl va publica un an mai târziu și în care alter egoul său încearcă să recompună viața și moartea femeii care i-a dat viață. Fiul caută în biografia mamei acele momente care ar putea face din sinuciderea ei "un caz".

Clivajul ireductibil dintre individ și societate, dintre individ și istorie este firul roșu care străbate întreaga existență a femeii, pentru care cea mai obiectivă realitate este faptul că "e prea târziu pentru ea".

"Nefericire împăcată este capodopera lui Handke - un portret scurt, concentrat și exhaustiv al mamei sale, căreia istoria și circumstanțele vieții i-au răpit identitatea."    J.S. Marcus, The New York Review of Books

„Scrierile lui Handke oferă o voce suferințelor neexprimate, considerate dintotdeauna prea mundane pentru literatură.” Financial Times

„Una dintre cele mai importante cărți în limba germană ale literaturii contemporane.” Karl Ove Knausgård

Handke povestește direct și frust, evită retorica accentuată pentru a evita să dea un aer romantic întregii povești și, în general, critică tradițiile literare în care suferința este „cufundată în propoziții poetice”. Tonul său este obiectiv, în încercarea de a nu fi copleșit de sentimente, dar și din respect pentru viața sumbră a acestei femei:

„Nicio altă posibilitate, totul era stabilit dinainte: mici cochetării, un chicotit, o scurtă stupoare, apoi pentru prima oară pe chip expresia străină, resemnată a femeii care‑și cam trăise traiul și‑și mâncase mălaiul, primii copii, nițică zăbavă pe lângă ceilalți după trebăluiala din bucătărie, spusele lor ignorate din capul locului, ea însăși tot mai indiferentă la spusele celorlalți, solilocuri, mai târziu, ținându‑se tot mai greu pe picioare, varice, doar un murmur prin somn, cancer ovarian, și‑odată cu moartea, iată că și ursita s‑a‑mplinit în sfârșit. Așa se numeau, de altfel, și momentele unui joc de copii pe care fetele din regiune îl jucau deseori: istovită/secătuită/bolnavă/grav bolnavă/moartă.”