Neuromantul

Cel dintâi roman onorat vreodată cu „triada de aur” a premiilor Hugo, Nebula şi Philip K. Dick, Neuromantul lui William Gibson a reuşit să depăşească frontierele genului science-fiction şi să îşi găsească un loc pe lista marilor titluri ale literaturii secolului trecut.

Mediul paradoxal în care se desfăşoară acţiunea cărţii, în acelaşi timp futurist şi decadent, este reprezentativ pentru ceea ce a început să fie cunoscut mai apoi sub denumirea generică de cyberpunk, el implicând subcultura hackerilor şi a toxicomanilor, un limbaj frust, violent, precum şi imagini pregnante, complexe şi detaliate.

Ideea cu adevărat revoluţionară a lui William Gibson va fi însă aceea de a introduce în ficţiune şi aşa-numita „matrice“ – o reţea virtuală universală care dizolvă limitele realităţii şi care anticipează apariţia internetului –, intriga romanului său fiind elaborată de fapt ca o misiune aventuroasă şi electrizantă către „miezul“ acesteia şi către inteligenţa artificială care o guvernează.