Trei dinţi din faţă

Marin Sorescu (1936–1996), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Între 1955 și 1960, a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; licențiat în limbi moderne. A fost membru al Programului Internațional pentru Scriitori la Universitatea din Iowa, SUA.

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii Singur printre poeți. Până la moartea sa, survenită în 1996, mai apucă să publice încă 23 de volume, devenind unul dintre reprezentații de seamă ai poeziei românești postbelice, bunăoară șaizeciste.

Dramaturgia lui Marin Sorescu este admirată de toate generațiile de cititori și spectatori. Ea abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia Setea muntelui de sare, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Sorescu abordează atât teatrul contemporan (Există nervi), cât și pe cel istoric (A treia țeapă, Răceala), fiind autorul unor comedii scrise în cheie critic-ironică, precum Vărul Shakespeare, ton recognoscibil cu ușurință și în lirica sa.

Selecții din textele sale au fost traduse în peste 20 de limbi. Este cunoscut, de asemenea, și pentru preocupările sale pentru pictură, având de-a lungul timpului numeroase expoziții în țară și străinătate.